Jucatorii Stelei ar putea fi scosi la licitatie daca Becali nu achita o datorie de 400.000 de euro

Se aduna nori negri in Ghencea. La doar cateva saptamani dupa ce a fost reprimita pe acest stadion, Steaua Bucuresti incaseaza o lovitura in plin.

Clubul sportiv al Armatei a pus tunurile pe echipa lui George Becali si ii trimite portarei sa o execute silit pentru chiria neplatita.

Executorul judecatoresc va incerca sa puna sechestru pe banii din conturi, insa daca nu vor fi indeajuns, poate sa vanda masinile sau chiar jucatorii Stelei ca sa achite datoriile.

"Ma fac pe mine 400.000 de euro?", spune Gigi Becali.

Si totusi, George Becali are dureri de cap din pricina chiriei pentru baza din Ghencea, intre iulie 2010 si ianuarie 2011.

Tribunalul Bucuresti a si dispus inca de acum sase luni ca echipa pe care o patroneaza sa achite catre CSA Steaua Bucuresti peste 400.000 de euro.

In aceasta suma intra nu doar restantele la chirie, ci si penalitatile de intarziere, utilitatile si cheltuielile de judecata. La toate acestea se adauga si dobanda la zi. Si asa se aduna inca 200.000 de euro.

Cum banii n-au fost platiti nici pana astazi, pentru ca avocatii lui Becali au contestat sentinta, clubul Armatei a cerut ca echipa Steaua sa fie executata silit.

Steaua Bucuresti ar putea fi prima echipa de fotbal din Romania care si-ar pierde unul sau doi jucatori din pricina unor datorii neplatite.

In aceste conditii, la cererea Clubului sportiv al Ministerului Apararii poate cere executorului judecatoresc sa vanda la licitatie una sau alta dintre vedetele echipei din Ghencea. Asa ca scenariul ca "Dodel" Tanase sau Raul Rusescu sa ajunga la rivala din Stefan cel Mare este posibil.

Deja 33 dintre autoturismele clubului sunt puse sub sechestru si pot fi primele vandute la licitatie.

Cea mai mare greseala pe care a facut-o a fost apelul la 911. Sfatul primit l-a costat viata

Un barbat din Denver a sunat la celebrul numar de urgenta american 911 pentru a semnala un scandal, dar a sfarsit prin a muri dupa ce a ascultat indicatiile operatorului cu care a stat de vorba.

Jimma Reat avea 26 de ani si imigrase in America din Sudan. Barbatul calatorea alaturi de fratele si varul sau duminica dimineata cand un scandal intre soferi a izbucnit in mijlocul drumului, potrivit ABC.

Varul lui Reat, Ran Pal, a sunat la 911 si a povestit cum ocupantii unui Jeep rosu au aruncat sticle din masina in ei si le-au spart geamurile.

O sa ramai mut de uimire! Gestul incredibil cu care o fetita de 2 ani si-a salvat mama de la moarte

Reat, Pal si ceilalti pasageri au parasit orasul Denver, dar au fost indrumati de cei de la 911 sa se intoarca la locul unde a avut loc incidentul. Acolo, au fost atacati din nou de barbatii din Jeep-ul rosu, Reat fiind impuscat mortal.

Potrivit oficialilor de la serviciul de urgenta, cel care l-a sfatuit pe Reat sa se intoarca la locul incidentului a urmat indicatiile obisnuite pentru situatii minore. Pentru ca n-a realizat gravitatea situatiei, acesta a ajuns sa transmita mesajul gresit ce a dus la moartea lui Jimma Reat.

Barbatul responsabil a fost suspendat pana la finalizarea anchetei.

Valeriu Stoica, la TVR Info: E necesar sa se creeze echipa MRU-PDL

E necesar ca pana la alegerile parlamentare sa se creeze echipa Mihai Razvan Ungureanu-PDL, miza fiind mobilizarea electoratului de dreapta, a declarat miercuri al TVR Info, Valeriu Stoica, presedinte al Institutului de Studii Populare. "Premierul Ungureanu de unul singur nu poate mobiliza electoratul de dreapta, dar are capacitatea ca intr-o echipa sa reuseasca acest lucru si aceasta echipa trebuie sa cuprinda si PDL”.

„E necesar ca pana la declansarea campaniei pentru parlamentare sa se creeeze aceasta echipa Mihai Razvan Ungureanu - PDL si mai ales segmentul electoral al dreptei", a continuat Stoica.

Valeriu Stoica nu a exclus posibilitatea unei miscari politice mai ample, din care nu poate lipsi insa PDL: ”Dreapta de care vorbim astazi, indiferent cum s-ar construi nu poate face abstractie de fenomenul politic PDL, pentru ca electoratul PDL de astazi este majoritar de dreapta”.

Presedintele ISP a mai amintit in cadrul emisiunii Foc Incrucisat ca ar putea exista diferente importante de strategie la alegerile parlamentare, in raport cu strategia PDL de la locale.​

Sa fie oare electoratul roman indragostit de oamenii cu probleme de integritate?

Astăzi, deÅ£inem un record în Europa în privinÅ£a numărului de parlamentari trimiÅŸi în judecată ÅŸi condamnaÅ£i pentru fapte de corupÅ£ie. În 2012, instanÅ£ele au pronunÅ£at hotărâri de condamnare definitive cu executare pentru deputatul Virgil Pop (5 ani) ÅŸi pentru fostul deputat Emilian Cutean (5 ani), două hotărâri nedefinitive de condamnare în cazurile fostului premier Adrian Năstase (2 ani cu executare, respectiv 3 ani cu suspendare), precum ÅŸi hotărâri nedefinitive de condamnare la 3 ani cu executare pentru foÅŸtii miniÅŸtri ai Agriculturii Decebal Traian RemeÅŸ ÅŸi Avram MureÅŸan. În anul 2011, au mai fost condamnaÅ£i definitiv la pedepse cu suspendare deputaÅ£ii Ilie Morega ÅŸi Mihai Popescu, precum ÅŸi fostul deputat Mihail SireÅ£eanu. În acelaÅŸi an, au fost condamnaÅ£i nedefinitiv fostul ministru al Agriculturii Avram MureÅŸan (7 ani cu executare), senatorul Åžerban Mihăilescu (1 an cu suspendare) ÅŸi deputatul Eugen Bădălan (4 ani cu suspendare).

Privind la acest tablou sumbru, înÅ£elegem mai uÅŸor de ce fiecare iniÅ£iativă legislativă discutată de parlament îngrijorează, de ce ne aÅŸteptăm la ce e mai rău, atunci când dintr-un motiv sau altul legislaÅ£ia penală, în general, ÅŸi cea anticorupÅ£ie, în special, sunt discutate de forul nostru legiuitor. TotuÅŸi, cum am ajuns aici? Să fie oare electoratul român îndrăgostit de oamenii cu probleme de integritate? Să fie aceÅŸtia, într-adevăr, modelele sociale de care românii se simt aproape?

Cred că, pe lângă vinovăţiile personale, repartiÅ£ia cazurilor de corupÅ£ie oarecum uniform la toate partidele politice ar trebui să ne conducă la concluzia că avem ÅŸi o problemă de sistem. FinanÅ£area partidelor politice ÅŸi a campaniilor electorale rămâne o zonă gri. După fiecare campanie, organizaÅ£iile neguvernamentale publică rapoarte prin care arată că banii cheltuiÅ£i sunt de câteva ori mai mulÅ£i decât cei raportaÅ£i a fi colectaÅ£i. Organele de control administrativ închid înÅ£elegător ochii, sugerând că e inutil să facă ceva atâta timp cât toate partidele încalcă aceste reguli. TotuÅŸi, aceÅŸti bani nu cad din cer. Ei sunt colectaÅ£i de partide ÅŸi candidaÅ£i prin metode care depăşesc limita legii, iar cei care contribuie la acoperirea cheltuielilor de campanie aÅŸteaptă apoi beneficii de la cei pe care i-au ajutat să ocupe o funcÅ£ie publică. Se intră astfel într-un cerc vicios al dependenÅ£elor reciproce cu binecuvântarea tăcută a statului. În dosarele care Å£in prima pagină a ziarelor, în ultima vreme vedem că justiÅ£ia penală încearcă să suplinească inacÅ£iunea organelor de control administrativ, acolo unde faptele sunt suficient de serioase pentru a putea fi catalogate ca infracÅ£iuni. Condamnarea fostului premier Năstase la 2 ani cu executare pentru finanÅ£area ilegală a campaniei electorale este doar cea mai vizibilă dintre aceste decizii.

Ca ÅŸi în alte domenii, lăsarea controlului finanţării partidelor politice cu totul în grija justiÅ£iei penale este o soluÅ£ie păguboasă. În primul rând, pentru că jusÅ£itia penală are resurse limitate ÅŸi nu poate urmări toate faptele de încălcare a legii. În al doilea rând, nu toate faptele sunt suficient de grave – sau nu pentru toate se poate colecta material probant –, pentru a putea fi încadrate la categoria infracÅ£iuni. Să nu uităm că în acest domeniu părÅ£ile implicate nu se află decât foarte rar pe poziÅ£ii conflictuale. În majoritatea covârÅŸitoare a cazurilor, vorbim despre înÅ£elegeri de pe urma cărora atât politicianul, cât ÅŸi finanÅ£atorul profită. Singurul care pierde este bugetul de stat ÅŸi, pe cale de consecinţă, cetăţeanul. În pofida îngrijorărilor domnului Frunzăverde, nu trăim într-un stat poliÅ£ienesc ÅŸi organele penale nu sunt omnisciente. Iar pentru ca infracÅ£iunile să fie investigate e nevoie de sesizări – dar organele de control administrativ, care ar trebui să fie principala sursă de sesizări, sunt, în această materie, mute. În al treilea rând, pentru că acolo unde există o clară problemă de sistem, cele mai eficiente sunt politicile preventive ÅŸi sancÅ£iunile aplicate pe parcursul procesului prin care se încearcă corectarea deviaÅ£iilor de la regulă, înainte ca acestea să devină foarte serioase. AcelaÅŸi raÅ£ionament se aplică ÅŸi în privinÅ£a cumpărării de voturi, o altă practică frecvent utilizată de toate partidele.

citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Angela Merkel: Germania nu exercita nicio presiune asupra Cehiei pentru ca aceasta sa semneze pactul bugetar european

Cancelarul german Angela Merkel a asigurat marti la Praga ca tara sa nu exercita "nicio presiune" asupra Republicii Cehe pentru ca aceasta sa semneze pactul bugetar european care vizeaza intarirea disciplinei comunitare, informeaza AFP.

"Germania nu exercita nicio presiune (...) Ceea ce este important, este ca Republica Ceha a luat extrem de serios Pactul de Stabilitate si Crestere", a declarat Merkel in cursul unei conferinte de presa comune cu omologul sau ceh, Petr Necas.

Cehia si Marea Britanie sunt singurele doua state din Uniunea Europeana care au ramas in afara noului pact fiscal.

"Daca Republica Ceha nu a semnat pactul bugetar in prezent, ea o poate face mai tarziu. Cehia va respecta in 2013 criteriul privind deficitul public de 3% din PIB si serveste ca un exemplu pentru alte state ale Europei. Asadar nu exista nicio controversa intre cele doua state", a afirmat Merkel.

Pentru a explica refuzul de a participa la pactul bugetar, Necas a aratat ca acesta nu fixeaza clar un plafon al datoriei publice de 60% si ca functionarea summit-urilor UE27 nu ofera suficient spatiu pentru statele care utilieaza moneda proprie.

Deficitul finantelor publice a fost anul trecut de 3,7% din PIB, iar in acest an va ajunge la 3,5% si anul urmator la 3%. In acelasi timp, datoria guvernamentala va fi de 41% din PIB, mult sub plafonul de 60%, a mentionat primul ministru ceh.

Intrata in UE in 2004, Republica Ceha nu este membru al zonei euro si nici nu a prezentat o data fixa privind aderarea la moneda unica europeana, insa Necas a precizat ca Republica Ceha are un interes puternic privind stabilitatea zonei euro pentru ca cele doua sunt interconectate economic.

INTERVIU VIDEO Alexandru Patruti, ANRM: Mai multe companii si-au manifestat intentia de a explora si exploata gazele de sist/ Fisurarea hidraulica este o metoda utilizata in industria petroliera de zeci de ani in Romania

Orice companie care detine acorduri petroliere poate efectua lucrari de explorare si exploatare a gazelor de sist, a declarat Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) intr-un amplu interviu acordat HotNews. Astfel, pe langa Chevron, si-au manifestat intentia de a explora gazele de sist mai multe companii petroliere. Patruti a mai afirmat ca principalul efect asupra mediului este o posibila contaminare a apelor subterane, "insa acest impact poate fi controlat si minimizat prin respectarea bunelor practici". Patruti a mai spus ca fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani chiar si in Romania. Diferenta este ca in cazul gazelor neconventionale, se fac si foraje orizontale. Vezi in text care companii vor sa exploreze gazele de sist din Romania.

Declaratiile presedintelui ANRM, pe scurt

• In Romania, toate acordurile petroliere si licentele de exploatare sunt informatii clasificate in categoria secret de serviciu.
• In principiu, orice companie care detine un acord petrolier in Romania, poate sa faca lucrari de explorare pentru aceste resurse neconventionale.
• In ultima perioada si-au manifestat intentia majoritatea companiilor care detin acorduri petroliere, inclusiv Petrom, Romgaz. Mol si-a mai exprimat intentia, Sterling, East-West.
• Este o resursa pe care niciun stat sau companie nu-si permite sa o neglijeze si sa nu o studieze in vederea unei eventuale exploatari, sigur cu cele mai bune practici si cu un impact minim asupra mediului.
• Procesul de exploatare a oricaror resurse minerale are impact asupra mediului, insa acest impact poate fi controlat si minimizat atat prin respectarea bunelor practici
• Ca principal efect asupra mediului ramane o posibila, subliniez termenul de "posibila", contaminare a apelor subterane. Aceasta contaminare se poate produce doar din cauza nerespectarii tehnologiilor de forare si de cimentare a sondelor si nu datorita utilizarii unei anumite metode. Printre masurile mentionate se recomanda un control riguros al cimentarii sondelor astfel incat lichidul folosit in procesul de fisurare hidraulica sa nu ajunga in acviferele subterane.
• Fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani. Problema noua adusa de exploatarea gazelor neconventionale este legata de faptul ca aceasta metoda de fisurare hidraulica, care initial se aplica intr-o sonda verticala, a fost combinata cu realizarea forajelor orizontale. Practic, dintr-un foraj vertical se sapa directionat mai multe foraje orizontale in care se aplica fisurarea hidraulica.
• Din cauza fazei incipiente in care ne aflam cu cercetarile, fisurarea hidraulica nu va fi utilizata in Romania in cazul gazelor neconventionale, in urmatorii ani.
• La nivelul Comisiei Europene a fost infiintat, in ianuarie 2012, un grup de lucru din care fac parte si experti romani din cadrul ANRM si Ministerului Mediului.
• Investitiile in cele 3 perimetre din sudul Dobrogei (Adamclisi, Vama Veche si Costinesti),in urmatorii 4 ani, constand in realizarea prospectiunilor si saparea a 8 sonde clasice, fara fisurare hidraulica, se ridica la peste 80 de milioane de dolari.
• La Barlad au fost realizate prospectiunile seismice si in cursul urmatorilor 2 ani urmeaza sa fie executate 2 foraje de explorare verticale, la adancimi de 2.500-3.500 metri si conditionat de rezultatele obtinute in aceste doua foraje sa mai fie sapat inca un foraj suplimentar.

Guvernul tocmai a aprobat acordurile pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist de catre Chevron in 3 perimetre: Adamclisi, Costinesti si Vama Veche. Care sunt factorii cei mai importanti luati in calcul in momentul in care este aprobat un astfel de acord? Aceasta in conditiile in care acordul a fost aprobat dupa cativa ani de la licitatie (n.red. Runda X).

A.P. In primul rand, acordurile sunt acorduri petroliere, ceea ce inseamna ca orice companie are dreptul sa exploreze toate formele de hidrocarburi care se afla in acea portiune de subsol pentru care a fost concesionat dreptul de explorare si, eventual, de exploatare. Principalele criterii pentru selectia ofertelor au fost capacitatea tehnica si financiara a ofertantului si volumul si valoarea investitiilor pe care acestia si le-au propus in faza de explorare.

Este o procedura standard. As vrea sa mentionez ca oferta publica a inceput in 2009 cand aceste perimetre au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si in Jurnalul UE pentru publicitate internationala si dupa aceea pe parcursul anilor 2009 si 2010 s-au desfasurat procedura de licitare, de  selectie a ofertelor, de declarare a castigatorului, de negociere a acordurilor petroliere si incepand din toamna anului trecut s-a derulat procedura de aprobare prin hotare de Guvern. Foarte multe din aceste acorduri au fost semnate de toti ministrii avizatori, dar din cauza modificarilor in structura Guvernului, procedura de semnare a fost reluata.

De ce sunt secretizate anexele de la Hotararile de Guvern?

A.P. In Romania, toate acordurile petroliere si licentele de exploatare sunt informatii clasificate in categoria secret de serviciu. Aceste acorduri petroliere nu fac exceptie de la regula.
 
Pentru ce alte perimetre ar putea fi aprobate acorduri in vederea explorarii si exploatarii gazelor de sist si cu ce companii?

A.P. Precizez ca discutam cu acorduri petroliere in care obiectul cercetarii sunt hidrocarburile sub orice forma se gasesc in subsol. In principiu, orice companie care detine un acord petrolier in Romania, poate sa faca lucrari de explorare pentru aceste resurse neconventionale.

Care sunt companiile care si-au manifestat intentia de a explora si exploata in special gaze de sist?

A.P. In ultima perioada si-au manifestat intentia majoritatea companiilor care detin acorduri petroliere, inclusiv Petrom, Romgaz. Mol si-a mai exprimat intentia, Sterling, East-West.
Este o resursa pe care niciun stat sau companie nu-si permite sa o neglijeze si sa nu o studieze in vederea unei eventuale exploatari, sigur cu cele mai bune practici si cu un impact minim asupra mediului.

Cate perimetre vor fi explorate special pentru gazele de sist?

A.P. In acest moment, nu suntem in situatia, ca de altfel nicio tara din Europa, sa putem spune care sunt zonele de perspectiva sau care sunt resursele de aceste roci neconventionale. Suntem la inceputul unei perioade in care studiem posibilele roci purtatoare de aceste roci neconventionale. In cursul anului trecut, la initiativa Agentiei, in cadrul programului geologic national, un grup de specialisti de la Universitatile Bucuresti, Iasi si Cluj au analizat toate datele disponibile existente in arhivele Romaniei si au elaborat o prima etapa privind posibilitatea existentei unor roci care sa contina gaze si titei neconventionale.

Prima etapa a studiului fost finalizata si studiul se continua si in acest an. Cunoastem in principiu rocile, formatiunile geologice in care ar putea sa fie cantonate hidrocarburi neconventionale, dar nu cunoastem date directe referitoare la aceste formatiuni ca porozitate, permeabilitate, continut in substanta organica, adancimea la care se afla. Sunt o multime de informatii si suntem intr-o faza preliminara de investigare a acestor posibilitati, pornind de la datele existente.

Care este pararea dumneavoastra legata de impactul pe care ar putea sa-l aiba asupra mediului explorarile si explotarile gazelor de sist?  In Statele Unite, dupa multi ani de exploatare, in unele zone au inceput sa se vada efecte negative asupra mediului. De aceea, sunt state americane care au inceput sa respinga aceasta metoda de fracturare hidraulica sau sa ceara conditii suplimentare companiilor care exploateaza gazele de sist.

A.P. O sa incep prin a face o referire exact la Statele Unite. As mentiona ca in noiembrie 2011 a fost redactat un studiu comandat cu 6 luni inainte de catre Departamentul de Energie al SUA in cadrul caruia a fost creat un subcomitet de lucru pentru shale gas. Rezultatele acestui studiu arata o lipsa de comunicare intre companii, autoritati si populatie pentru o corecta informare a populatiei si, in acelasi timp, indica 20 de posibile masuri care sa reduca impactul asupra mediului. Procesul de exploatare a oricaror resurse minerale este un proces care are impact asupra mediului, dar acest impact poate fi controlat si minimizat atat prin respectarea bunelor practici, cat si prin masuri suplimentare de reglementare a operatiunilor desfasurate.

Revenind la rezultatele acelui studiu, ca principal efect asupra mediului ramane o posibila, subliniez termenul de "posibila", contaminare a apelor subterane. Aceasta contaminare se poate produce doar datorita nerespectarii tehnologiilor de forare si de cimentare a sondelor si nu datorita utilizarii unei anumite metode. Si printre masurile mentionate se recomanda un control riguros al cimentarii sondelor astfel incat lichidul folosit in procesul de fisurare hidraulica sa nu ajunga in acviferele subterane.

Alte directii in care trebuie actionat sunt reducerea emisiilor de metan in atmosfera, in perioada in care se face tratarea gazelor extrase, tratare care este similara cu cea in cazul gazelor conventionale.

In Romania, utilizarea acestei metode ce efecte ar putea avea? Ma gandesc ca trebuie luat in calcul ca sunt perimetre aflate in zone cu densitate mare a populatiei.

A.P. Aceste perimetre nu se rezuma la localitatile prin care ele sunt denumite. Perimetrul Barlad, de exemplu, are o suprafata de 4.000 km patrati, in timp ce perimetrele din Dobrogea au fiecare cate o suprafata de 1.000 km patrati. Denumirea perimetrului Vama veche care se extinde din zona litoralului pana la Dunare provine de la faptul ca cea mai mare localitate din acest perimetru este vama veche si este utilizata doar ca punct de reper.
Practic densitatea populatiei in aceste zone este redusa. Dar nu acesta este lucrul important, nu densitatea populatiei, pentru ca lucrarile nu se desfasoara in intravilanul localitatilor. Problema este de a se respecta tehnologia si de a se respecta legislatia in domeniul resurselor minarale si legislatia in domeniul mediului in asa fel incat impactul asupra mediului sa fie minim.
Sunt, intr-adevar, probleme legate de poluarea apelor subterane care pentru a fi eliminate trebuie sa fie respectata intocmai disciplina tehnologica. Sunt probleme referitoare la cantitatea de apa necesara pentru realizarea procesului de fisurare hidraulica, cantitati care sunt de ordinul zecilor de mii de metri cubi, deci nu milioane. Vorbim de milioane de litri, ceea ce inseamna zeci de mii de metri cubi de apa care nu trebuie sa fie potabila. Vorbim despre apa din rauri sau din lacuri. Pentru comparatie, daca tot discutam de zona Barladului, Siretul are un debit mediu de 200 si ceva de metri pe secunda. Practic, pentru a sapa, pentru utiliza fisurarea hidraulica intr-un foraj este nevoie de apa care trece pe Siret in 100 de secunde.




In Romania a mai fost utilizata aceasta metoda pentru alte resurse?

A.P. Fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani. Acum 30 de ani, la cursul de foraj, in cadrul Universitatii de Geologie si Geofizica din Bucuresti am studiat prima data aceasta metoda care era prezentata ca una dintre putinele metode care pot duce la cresterea productiei de titei si gaze. Pe langa industria petroliera, aceasta metoda se foloseste in exploatarea energiei geotermale din roci uscate, fierbinti. Practic, in acest caz se sapa 2 sonde pana la adancimi mari de ordinul miilor de metri unde temperaturile sunt ridicate pana la sute de grade si in aceste 2 sonde se realizeaza o interconectare prin fisurare hidraulica. Dupa aceea, apa de la suprafata este injectata prin una din sonde. Datorita fisurarii hidraulice se raspandeste in roca, se incalzeste, este extrasa prin cealalat sonda, se recupereaza energia termica din aceasta apa fierbinte sau vaporii rezultati si se reinjecteaza prin cealalta sonda.

Dati exemple de cateva zone unde se foloseste aceasta metoda.

A.P. Metoda a fost utilizata la toate zacamintele care sunt constituite din roci cu o porozitate redusa. Ea a fost utilizata in toate exploatarile petroliere.
Problema noua adusa de exploatarea gazelor neconventionale este legata de faptul ca aceasta metoda de fisurare hidraulica care initial se aplica intr-o sonda verticala a fost combinata cu realizarea forajelor orizontale. Practic, dintr-un foraj vertical se sapa directionat mai multe foraje orizontale in care se aplica fisurarea hidraulica. Aceasta este singura diferenta.

Spuneati anul trecut la nivelul Comisiei Europene ar putea fi infiintat un grup de lucru care sa analizeze problema gazelor de sist. A fost infiintat acest grup de lucru?

A.P. Acest grup de lucru a fost infiintat in ianuarie 2012. Romania are reprezentanti in acest grup de lucru atat din partea ANRM, cat si din partea Ministerului Mediului.

Din informatiile pe care le aveti, ce alte state, in afara de Franta si Bulgaria,  se opun utilizarii acestei metode?

A.P. In acest moment exista discutii publice in mai multe state din Europa, dar metoda nu a fost suspendata. Termenul corect este de "suspendata", nu de "interzisa". Nu sunt cazuri.
As dori sa mentionez ca datorita fazei incipiente in care ne aflam cu cercetarile, fisurarea hidraulica nu va fi utilizata in Romania in cazul gazelor neconventionale, in urmatorii ani. Discutam despre prospectiuni seismice, ca sa descifram structura subsolului si despre foraje clasice in urma carora urmeaza sa fie prelevate probe din formatiunile traversate si realizate investigatiile geofizice in gaura de sonda si analizarea probelor analizate.

Cat de costisitoare sunt aceste prospectiuni?

A.P. Investitiile in cele 3 perimetre din sudul Dobrogei in urmatorii 4 ani constand in realizarea prospectiunilor si saparea a 8 sonde clasice, fara fisurare hidraulica, se ridica la peste 80 de milioane de dolari.

La un calcul estimativ, cat dureaza prospectiunile si explorarile?

A.P. As vrea sa va dau un exemplu. Pentru zacamintele clasice din Romania, avem cred ca 40 de acorduri de explorare-dezvoltare si exploatare semnate si intrate in vigoare inainte de 2000, in anul 1998. Pentru aceste acorduri suntem inca in faza de explorare si chiar in cursul anului trecut, Guvernul a decis atat pentru Petrom, cat si pentru Romgaz, prelungirea cu inca 3 ani a perioadei de explorare. Deci, vorbim de perioade care ating si depasesc 10 ani. Pentru sectorul petrolier acest interval de 10 ani este unul scurt.

La Barlad ce se intampla exact? Sunt in faza de prospectiuni, trec la explorari...?

A.P. La Barlad au fost realizate prospectiunile seismice si in cursul urmatorilor 2 ani urmeaza sa fie executate 2 foraje de explorare verticale la adancimi de 2.500-3.500 metri si conditionat de rezultatele obtinute in aceste doua foraje sa mai fie sapat inca un foraj suplimentar.

Este nevoie de studiu de impact in cazul explorarilor?

A.P. Toate activitatile care se desfasoara in cadrul unui acord petrolier sunt reglementate din punct de vedere al mediului. Faza de prospectiune este o faza care explicit este mentionata in legislatia europeana si romana ca o faza care nu necesita studiul de impact. Compania care executa aceste lucrari depune la Agentia de mediu o documentatie si in urma depunerii acestei documentatii se emite o decizie de incadrare in care se precizeaza ca nu este nevoie de studiu de impact.
Pentru forajele adanci, legislatia romana de mediu, ca si cea europeana, prevad explicit faptul ca in functie de caracteristicile forajului, autoritatea competenta decide daca pentru eliberarea avizului de mediu este necesar sau nu studiul de impact asupra mediului. Si in acel moment, daca autoritatea considera ca este nevoie de studiu de impact se declanseaza procedura de evaluare a impactului asupra mediului si toata procedura de consultare publica care urmeaza unei asemenea decizii.
Pentru exploatare nu este nevoie de aviz de mediu, este nevoie de autorizatie de mediu. O autorizatie extrem de detaliata in care se stabilesc toate conditiile care trebuiesc respectate.  De fapt, si in avizul de mediu sau in avizul de gospodarire a apelor se precizeaza explicit modul in care se cimenteaza sondele, pe ce adancime se cimenteaza. Pe primii 300 de metri se cimenteaza obligatoriu pentru a se evita inclusiv in timpul forajului posibilitatea poluarii acviferelor subterane.
De asemenea, pe primele sute de metri se interzice in noroiul de foraj al oricarei substante chimice si se folosesc substante naturale. Tot acolo se precizeaza de unde se ia apa necesara forajului pentru ca si in cazul saparii unui foraj obisnuit sunt necesare mii de metri cubi de apa. Puteti sa faceti un calcul foarte simplu: luati volumul unei gauri de sonde cu diametru de 30 de centimetri si cu adancime de 5 kilometri si veti vedea ca este un volum de ordinul miilor de metri care efectiv este umplut cu noroi de foraj, care este un amestec de substante grele si apa, in asa fel incat presiunea din statele adanci sa poata fi tinuta la respect si gazele sa nu erupa la suprafata.

In Romania nu exista o legislatie speciala pentru gazele de sist. Va fi elaborat un proiect in acest sens, va fi imbunatatita legislatia...?

A.P. Cu certitudine legislatia va fi imbunatatita si completata. Sa va dau un exemplu. In urma accidentului din Golful Mexic, UE a analizat aceasta problema. Si in prezent a fost emis si se afla in discutie un proiect de regulament privind siguranta operatiunilor petroliere in domeniul off-shore, in domeniul marin, si se discuta in acest moment, nu neaparat continutul acestui regulament asupra caruia statele au convenit in mare, ci se discuta forma de aplicare, daca este regulament sau directiva.
Daca este regulemant va fi aplicat intocmai de fiecare stat membru. Daca este directiva, aceasta va fi adoptata de fiecare stat membru putand tine cont de particularitatile legislative ale fiecarui stat.
Asa cum am mentionat, anul trecut, sefii de guverne si de state membre au decis ca aceste gaze neconventionale pot fi o alternativa la securitatea energetica a Europei si ele trebuiesc studiate. In acelasi timp, etapa urmatoare a fost discutia privind trecerea in revista a legislatiei in domeniul mediului in UE, legislatie care este adoptata integral in Romania. In urma acestei analize, daca se impun reglementari suplimentare este ceea ce face grupul de lucru la care Romania este parte. Si evident ca aceste discutii se porta intre specialisti din tote tarile Uniunii Europene si se tine cont de experienta acumulata in Statele Unite deoarece aici exploatarea s-a realizat cu rezultate remarcabile, circa 30% din productia nationala de gaze a SUA fiind din gazele neconventionale.

Utilizarea gazelor de sist ar putea sa duca la reducerea preturilor?

A.P. In Statele Unite s-a ajuns, intr-adevar, la o reducere a preturilor la gaze.

Tot in SUA, in unele zone, exista obligativitatea ca acele companii care exploateaza gazele de sist sa faca publice substantele si cantitatile pe care le utilizeaza...

A.P. Legislatia europeana si legislatia romaneasca obliga companiile sa mentioneze explicit fiecare compus chimic care se adauga in noroiul de foraj.
Oricum si in tara se analizeaza toate aceste aspecte. Se discuta intre experti despre modalitatile de control a cimentarii sondelor, despre studiile si determinarile care trebuie facute inainte de demararea procesului de explorare, la determinarea continutului in metan in apele subterane, la posibilitati de monitorizare a extinderilor fisurilor in roca care se fisureaza, sunt o multime de discutii in urma carora vor fi stabilite reguli precise.

Nivelul de redevente va fi acelasi si pentru gazele neconventionale ca si la cele conventionale? Se poate modifica?

A.P. Asa cum este legislatia romana in acest moment, nivelul de redeventa este acelasi ca si pentru gazele conventionale. Este dreptul fiecarui stat de a modifica nivelul de redeventa avand in vedere ca toate resursele minerale sunt proprietatea statului.

VIDEO Alexandru Nazare: Din 30 iunie se va putea circula pe A2 de la Bucuresti la Constanta

Ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a declarat vineri ca de la sfarsitul lunii iunie se va putea circula pe Autostrada Soarelui de la Bucuresti la Constanta,  dupa ce vor fi deschise traficului si sectoarele Murfatlar-Medgidia si Medgidia-Cernavoda, informeaza Mediafax.

"Am avut discutii intense cu constructorul in ultimele doua saptamani. Am fost aici, am analizat stadiul lucrarilor, e adevarat ca a avut niste dubii, intre timp dubiile s-au elucidat, ne-am lamurit si care este data, este cea anuntata anul trecut, 30 iunie. Dupa cum ati vazut, la acest moment suntem intr-un stadiu suficient de avansat cat sa spunem ca se va circula pe 30 iunie", a declarat ministrul Nazare la finalul vizitei pe santierul autostrazii.

Ministrul Transporturilor a precizat ca lucrarile sunt in grafic, iar in cazul in care vor aparea intarzieri, constructorul va fi penalizat.

"Daca nu va fi gata avem metodele deja testate anul trecut prin care o sa-i fortam sa isi faca treaba, adica instiintari de remediere, penalitati, samd. Ce este important de subliniat este ca ordinul de incepere a lucrarilor a fost dat in octombrie anul trecut. Asta inseamna ca au avut, daca luam in calcul si o luna si jumatate de iarna, cateva luni la dispozitie. Progresul pe ambele tronsoane este in grafic. Pana acum si-au facut treaba, esential de acum incolo este sa mentina ritmul", a afirmat Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, "se poate lucra in unele locuri mai repede. Spre exemplu, la viaducte, cand am fost acum doua saptamani, aproape ca nu erau turnate pilele, acolo se poate lucra si mai bine, acolo trebuie sa se lucreze sapte zile din sapte, inclusiv noaptea pentru ca de acele viaducte depinde, in mare parte, deschiderea traficului". Acesta a atentionat totusi ca nu trebuie facut rabat de la calitate.



Alexandru Nazare a spus ca pe sectorul de la Murfatlar la Medgidia lucrarile sunt realizate in proportie de 78 la suta, iar de la Medgidia la Cernavoda, in proportie de 22 la suta.

Intrebat cand se va putea circula pe autostrada de la Constanta la Nadlac, ministrul Transporturilor a estimat ca in 2016-2017.

Ministrul a mentionat ca si la centura municipiului Constanta lucrarile vor fi incheiate in 30 iunie.

Tronsolul Cernavoda-Medgidia

Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a reziliat in 2011 contractul cu firma Colas, cea care ar fi trebuit sa realizeze tronsonul de autostrada Cernavoda-Medgidia, a fost organizata o noua licitatie castigata de consortiul Astaldi - Max Boegl, acelasi care lucreaza si la tronsonul Medgidia-Constanta. Semnarea contractului a avut loc in 21 septembrie 2011, iar in 7 octombrie au inceput lucrarile. Cei 20,5 kilometri din acest tronson urmeaza sa fie finalizati complet in ianuarie 2013, dar din vara se va putea circula pe o singura cale.

La sfarsitul lunii iulie 2011 au fost inaugurati 21 de kilometri din autostrada, de la Murfatlar la Constanta, iar timp de doua luni circulatia s-a desfasurat pe o singura cale pana la finalul lui septembrie cand a fost dat circulatiei si celalalt sens de mers.

La inceputul lunii martie 2012, reprezentantii firmei Astaldi - Max Boegl sustineau ca segmentul de autostrada Cernavoda-Medgidia va fi deschis circulatiei pe o singura cale la sfarsitul lunii iulie.